>
STOP

Image and video hosting by TinyPic Definiţia unui "ciudat"

11:55 Raisa
                                       
! Postare critică !

De data aceasta nu o să mai scriu formalităţi pe blog,pentru că aşa simt. Evenimentul despre care am să scriu astăzi se loveşte de mine cam 80% dintr-o săptămână, aşa că am decis să spun tot aici.
    Nu ştiu despre voi, dar eu aud prea des cuvântul "ciudat/ă" şi începe să mă scoată din sărite deoarece mi se pare un cuvânt ofensator, sună urât, iar oamenii nu se feresc să-l folosească pentru a descrie evenimente şi mai ales persoane diferite de concepţiile lor de normalitate. Şi cu ce scop utilizează atât de frecvent această expresie, şi pe de-asupra, se mai şi scârbesc de toţi "ciudaţii" pe care îi întâlnesc? Îl vezi pe unul, pe altul, că poartă un dialog cu o persoană, după care pleacă dezgustat : " Ew, dar ce ciudat e ăsta, frate! ".
 
Unii invocă pretextul educaţiei la mijloc: " Uite, eu te fac ciudat ca să vezi ce înseamnă să fii normal şi astfel să te trezeşti la realitate, să mai poţi ieşi în lume.". Personal, eu am un concept simplu asupra educaţiei: nimeni nu are dreptul să îţi ofere o educaţie înafară de părinţii tăi sau propria ta persoană, în situaţii critice, când decizi să faci o schimbare. Este amuzant cum astfel de sfaturi vin de la persoane de aceeaşi vârstă, sau poate cu câţiva ani mai mari, persoane care nu au absolut nicio realizare în plus faţă de tine, dar care îşi permit să pună etichete.
Cuvântul "ciudat" este cel mai relativ termen pe care l-am întâlnit. Pentru că normalitatea fiecărui individ depinde de o mulţime de factori, cum ar fi : mediul în care a trăit, concepţiile despre viaţă, religie ş.a.m.d. De exemplu, dacă mie mi se pare "ciudat" ca cineva să poarte adidaşi cu luminiţe, poate altuia acest lucru îi este perfect raţional şi justificat. Asta nu înseamnă că dacă o să văd o persoană care mie mi se pare ieşită din comun pe stradă o să încep să strig după ea şi să o agresez verbal, că asta deja nu mai e comunicare, ci intimidare.Cu siguranţă că nu o să-i oferi persoanei ăleia o educaţie, dar este probabil să te alegi cu un astfel de articol pe cap  o răneşti şi mai tare.Deci nu o să produci schimbare, ci o să fii un mic bully care distruge oameni. Felicitări.

Etichetarea persoanelor într-un catalog al ciudăţeniei mai intervine şi atunci când ceilalţi oameni nu pot să înţeleagă anumite comportamente ale persoanei acuzate. Aici este foarte simplu :
-un om care nu asculta acelaşi tip de muzică precum tine nu este ciudat, ci are preferinţe diferite.
-un om care nu are acelaşi stil vestimentar ca şi tine nu este ciudat, ci are preferinţe diferite.
-un om care nu are acelaşi comportament ca tine în anumite împrejurări nu este ciudat, dar creierul vostru procesează diferit informaţia, pentru că nu sunteţi traşi la indigo.
Şi dacă aceşti oameni tot îşi permit să folosească acest termen, pe care eu deja nu îl mai tolerez, atunci şi eu îmi permit să îi fac limitaţi.Pentru că tot ceea ce ne înconjoară este perfect raţional, nu am fost croiţi după acelaşi tipar ca să fim la fel. Dar bineînţeles,oamenii limitaţi nu o să înţeleagă asta şi o să se rezume doar la ceea ce li se pare lor a fi corect. Cum îţi permiţi tu ca om, fiinţă raţională, să judeci un om doar pentru că nu are aceeaşi atitudine faţă de viaţă ca şi tine? Ce ţi-a dat dreptul ăsta, CINE te-a pus pe tine mai presus decât el?
Dacă tu consideri anumite persoane ciudate, măcar oferă un motiv plauzibil. 

You Might Also Like

13 Curioşi

  1. :) Luminitele la adidasi, de exemplu, nu mai pot fi considerate “ciudate” pentru ca tot mai multi aleg sa urmeze tiparul.
    Poate tocmai pentru ca tot mai putini oameni aleg sa ramana in afara unui tipar ceilalti ii vad ciudati si, asa, auzim tot mai des acest cuvant.

    Cât despre a-i spune cuiva ca-i “ciudat” doar pentru ca nu e ca mine / nu-i place ce-mi place mie (si, eventual, grupului din care fac parte) consider ca este o nesimtire (cu indulgenta). :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. #agreed desi totul e foarte subiectiv :) fiecare parere poate fii cum ai spus venita din cercuri diferite ;) cred ca fiecare percepe cum pofteste si judeca cum doreste. daca e din rautate spus: "esti ciudata" atunci este de condamnat, dar altfel... poate nu a vrut persoana aia sa jigneasca :)

      Ștergere
    2. @Diana : categoric asa este , total de-acord cu tine

      Ștergere
    3. @Anonim : normal ca fiecare judeca cum doreste, dar din moment ce ii vezi pe unul/ pe altul ca arata cu degetul spre un "ciudat" si ca il evita..ce zici, este de condamnat?

      Ștergere
  2. OMG, ai perfectă dreptate! Și eu împărtășesc aceeași părere despre "ciudați"...nimeni nu are dreptul să te facă să te simți inferior doar pentru că nu aveți aceeași percepție despre viață.

    RăspundețiȘtergere
  3. Heeei :) Ziua bună și bine că te-am descoperit, mi-a atras atenția că ești sin Sălaj, și eu sunt, deși n-am să zic aici chiar din ce loc de pe-acolo, din minunatul nostru... Sălaj.

    Ei bine, și eu sunt etichetată ca „ciudată”, multe persoane nici nu știu cum să explice acest termen dar îl folosesc ca să pună blazon altor persoane și să-și justifice vorbele care pe alții îi jignesc, îi supără, îi rănesc, mai bine zis !

    Sunt de acord cu tine și cu faptul că toți suntem diferiți. Unitate în diversitate, nu ? Suntem toți diferiți și tocmai cu aceste diferențe între noi trebuie să fim în armonie, pentru că toți suntem oameni, toți suntem speciali, minunați, toți avem o inimă, toți avem un suflet, toți suntem ființe care pot gândi și simți, niciunul dintre noi nu face parte din regnul animal ! Suntem ființe omenești, dar obișnuim, din păcate, să ne condamnăm unii pe alții și să dezvoltăm ranchiună unul pentru altul...

    Și, cât despre educație, nu putem ști cât e educată este o persoană doar pentru că am schimbat câteva cuvinte și am ieșit de două ori împreună. Educația îți este dată de superiori, dacă-mi dai voie, părinți, educatori, profesori, și apoi, auspra unul copil, unei persoane, absolut totul lasă o urmă, oricât de mare sau de mică ar fi ea.

    Well, când eram mică aveam adidași cu luminițe. Uăăă, și ce frumoși erau ! Tuturor ne vine să judecăm, toți la un moment dat ne mâniem, ne dorim răzbunarea, dar mânia e o nebunie scurtă și ar trebui să așteptăm să acționăm după ce trece. Pentru că, de multe ori, rănim și când suntem furioși și apoi ne pare rău.

    P.S. mi-ar face plăcere să mai vorbim, am și eu un blog, m-am înscris pe al tău și mi se pare foarte drăguț. Felicitări pentru tot, sălăjeanco ! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Woaaa ! Chiar imi pare bine ca este cineva din Salaj care mai face blogging! Si eu as vrea sa vorbimim, bineinteles. M-a impresionat comentariul tau! Am sa arunc si o privire asupra blogului tau !

      Ștergere
  4. Bine punctat, Raisa. Am avut o perioadă în care m-am tot confruntat și eu cu termenul ăsta. Într-adevăr, e un termen foarte relativ...
    Interesant este că în ziua de azi am observat că sunt unii care se numesc cu mândrie ”ciudați” și susțin că ”ciudățenia” asta a lor îi face diferiți de ceilalți. Adolescenții, cu precădere, sunt nespus de dornici să fie ”altfel” și, de aceea, ei își aplică eticheta de ”ciudat”. Dar, de fapt, cred că toți suntem niște ciudați. Fiecare om e ciudat pentru un alt om, din varii motive. Doar că s-a ajuns în stadiul de abuzare a termenului și de modificare a înțelesului său.

    RăspundețiȘtergere
  5. In ziua de azi, ciudat este sinonim si cu exceptional, din pacate! Daca reusesti sa depasesti mediocritatea comuna, in mod sigur vei fi un ciudat pentru cei care nu te inteleg. Ciudat se eticheteaza prea usor, ciudat esti si daca stai cu o carte in mana in loc sa fii la o terasa sau in club cu prietenii. Eu cand aud despre cineva ca este considerat ciudat, de-abia atunci as vrea sa-l cunosc, inseamna ca iese cumva din tipar.

    RăspundețiȘtergere

Spune-mi părerea ta. Cu siguranță voi ține cont de ea!

Formular de contact