>
Le me Love

Image and video hosting by TinyPic Câinele și apartamentul

14:04 Raisa
Ceea ce am observat eu de la o vreme încoace este faptul că din ce în ce mai multă lume își cumpără animale de companie precum pisici sau câini ,deși stau la apartament.Ei bine,și eu mă aflu printre ei.Am decis să scriu un articol despre câinele meu și viața pe care o duc cu el într-un apartament.O persoană care mă cunoaște extrem de bine și care este un cititor ,,înfocat" al blogului meu,mi-a propus să scriu această postare despre Sheila,micuța mea Yorkshire Terrier Toy,despre cum trebuie ea îngrijită și ce este așa special în a ține un câine într-un apartament.Nu e nimic deosebit,dar,cea mai mare calitate este că îți schimbă viața.Și a da,că este un câine.
   Pe Sheila am primit-o acum doi ani,pe data de 1 iunie.Înainte îmi dorisem foarte mult un câine.Desigur că părinții mei mi-au făcut hatârul,iar înainte de Sheila am avut cel puțin patru câini pe care i-am ținut în apartament,însă nu am rezistat mai mult de două săptămâni fără să uit să-i scot afară,să le dau de mâncare sau să-și facă nevoile.Pe măsură ce am crescut,am realizat că,totuși,ar trebui să învăț să fiu capabilă de creșterea unui animal de companie în acest apartament,deoarece,fiind singură la părinți,nu am știut niciodată cum este să ai grijă de cineva sau de ceva.Când am primit-o pe Sheila am învățat că dragostea poate fi împărțită și unui mic ghemotoc de blană ca și ea,că mâncarea nu este doar pentru oameni și că loialitatea nu ține cont de trup.Sheila mi-a fost alături întotdeauna,când mulți dintre prietenii mei (oameni) nu au făcut-o.

    Cu siguranță că, pentru a avea un animal de companie în apartament, trebuie să respecți anumite reguli:
  1. Niciodată să nu lași lucrușoare moi sau care pot fi distruse la vederea micuțului.Majoritatea câinilor sau pisicilor preferă să se ,,răzbune” pe stăpâni când rămân singuri acasă,iar ei au un singur mod de a o face: distrugând tot ce le iese în cale.De la jucării de pluș până la reviste și papuci.Într-un apartament nu e tocmai cel mai convenabil lucru să vezi toate lucrurile împrăștiate,murdărind astfel covoarele.
  2. Prea mult răsfăț strică.Ca și oamenii,animalele de companie preferă răsfățul,însă acesta trebuie oferit într-o ,,cantitate” limitată,pentru a nu-i oferi prilejul ,,umflatului în pene”.Dacă un animal este răsfățat de mic,atunci va duce lipsă de ascultare și disciplină când va crește mare.
  3. Plimbatul la ore fixe și mâncarea din belșug sunt necesare.Dacă animalul nu este plimbat la ore fixe,atunci se va învăța prost să-și facă nevoile și până ce va crește mare te va aștepta cu ,,surprize neplăcute”.De altfel,pentru creșterea lui armonioasă este necesară multă mâncare,care de asemenea,trebuie oferită la ore fixe,pentru a nu i se strica regimul alimentar.

    Deși par simple,aceste reguli nu sunt tocmai atât de ușor de urmat.Spun asta din proprie experiență,deoarece după doar un an Sheila a învățat ,,să aibă grijă de ea”,a învățat să se ceară afară,să nu mai roadă lucruri și să mănânce singură.În decursul acestui an,eu și tatăl meu eram mereu după ea,o scoteam afară de patru ori pe zi și îi dădeam de mâncare din palmă.Avantajele unui câine în apartament sunt:
  - în cazul în care ești singur la părinți,nu te mai simți chiar atât de stingher.
Iar în cazul că ai frați sau surori,ei bine,îi ține ocupați în timp ce tu,probabil,vrei să faci altceva.
 -este o sursă de amuzament foarte bună.De obicei,când stăpânii sunt mâhniți sau nostalgici,câinii simt asta,așa că încearcă să le distragă atenția de la rutină.Dar asta nu se întâmplă doar când tristețea îl cuprinde pe iubitul său stăpân.De obicei câinii vor să primească foarte multă atenție,așa că mereu vor face tumbe sau își vor aduce jucăria preferată lângă piciorul tău.
-este într-adevăr,cel mai bun prieten al omului(după cărți,bineînțeles).Niciodată,nici un om,nu se va comporta cu celălalt așa cum se comportă câinele cu liderul său.Indiferent dacă primește de mâncare sau nu,indiferent dacă este frig sau cald,indiferent dacă uneori este mustrat,câinele va rămâne întotdeauna loial celui care l-a crescut.Spre deosebire de oameni,câinii nu bârfesc și nu trădează,iar la necaz,în loc de o vorbă aruncată în vânt,ei își pun blănița moale pe picioarele tale,așteptând să te înveselești.
-plimbările cu câini sunt relaxante.Eu,când vreau să uit de școală,teme sau griji,o scot pe Sheila afară sau îi dau drumul să alerge liberă pe un câmp sau pe gazon.Această priveliște îmi eliberează mintea de tot și mă întorc mult mai bine dispusă acasă.

    Însă,din păcate,acolo unde există avantaje vor fi mereu prezente și niște dezavantaje.De exemplu,blana câinilor.Desigur,când locuiești la casă asta nu mai este o problemă,dar într-un apartament,este una dintre cele mai mari.Sunt puține rase de câini care au păr în loc de blană,și acesta nu pică doar în caz de boală.Rasa Sheilei,Yorkshire Terrier,face parte dintre acestea.Această rasă este cea mai recomandată pentru iubitorii de câini care stau la apartament,deoarece nu pot provoca alte complicații,alergii sau boli. Un alt dezavantaj îl constituie nevoile lor.Aici,din nou,câștigă puncte oamenii care locuiesc la casă,deoarece,există curte.Într-un apartament însă,este de două ori mai mult de lucru.Până să învețe să se ceară singuri,ei trebuie scoși afară,ca să știe unde le este locul pentru nevoi.Această activitate durează în jur de 8 luni,sau un an.Mizeria pe care o fac la început este imensă,de aceea,celor care sunt obsedați de curățenie perfectă și locuiesc la bloc,nu le este recomandat un câine.
     Chiar dacă sunt foarte greu de întreținut la început,merită tot efortul.Un câine este un suflet,iar cu timpul,ajungi să-l îndrăgești ca și pe ceva ce aparține de tine.Chiar dacă nu ai mereu timp pentru el,știi că e acolo și că nu te va lăsa în urmă niciodată.Majoritatea oamenilor se tem de faptul că persoanele pe care le iubesc îi vor uita și îi vor părăsi.Însă,cine se gândește oare la aceste ființe?Nimeni,deoarece știm că,indiferent ce am face,ei vor fi mereu în spatele nostru,susținându-ne cu un lătrat vesel și o codiță zbuciumată de fiecare dată când intrăm în casă.

You Might Also Like

25 Curioşi

  1. Awww catelus dragut catelus dragut. Vreau si eu :3
    Sa ai parte de ea si sa fie sanatoasa <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumeesc frumos! :* Chiar ți-aș recomanda unul,dar trebuie să fii foarte foarte atentă cu ea/el :( .

      Ștergere
  2. Ha ha, ciue pufosenie :D
    Eu nu mi-am dorit niciodata animale de companie, nu stiu de ce, nu e vorba ca nu-mi plac, ma rog :))
    Totusi, am avut un papagal din ala micut, un perus, care chiar vorbea :3 Ma rog, toata familia prinsese drag de pasare, si ii vorbeau mereu, pana cand intr-o zi, a inceput sa zica si el ceva p-acolo :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Haha.Și eu am avut doi peruși,dar i-am dat după două săptămâni deoarece erau foarte foarte mizerabili -.-.

      Ștergere
  3. Haha :)) Foarte frumos articol!
    Si eu imi doresc un Pug decand ma stiu si in schimbul lui am primit o broasca testoasa. Nu ma plang, e ca un caine: doarme pe burta mea, cand mananc nu-mi da pace ca vrea si ea (chiar daca nu ar manca ce mananc eu in momentul acela; doar asa ca vede ca manac), cand ii e foame ma "musca" de picioare si multe alte chestii pe care o broasca testoasa normala nu le-ar face. :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vai,și eu mi-am dorit pug,însă rasa aceasta mi-a fost recomandată de către toată lumea,și cred că m-am lăsat influențată :)) .Dar nu o regret pe Sheila,și sincer,nu aș da-o nici pe toți Pugii din lume .

      Ștergere
  4. Foarte interesant și util articolul :D Mulțumim Raisa :* Și bunăă :* mi-a fost dor de tine! Așa, eu n-am avut niciodată animale de companie, l-am avut pe fratele meu (N-am spus asta!!!). Mi-am tot dorit ba o broscuță, ba o pisică, ba un câine, un șoricel, un hamster, un șinșila, un lemur, o maimuțică, dar CE nu mi-am dorit! Mama e alergică la păr de animal, așa că da :)) poate când voi fi la casa mea, o să reușesc să îmi satisfac nevoia de a avea un patruped, poate un câine, sau o pisică, sau ambele :D Momentan, sunt bine :)) încă îl mai am pe fratele meu. (OMG!!!)

    Te pup Rai :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Haha,fratele face tot.

      Mi-a fost dor de tine,bine ai revenit! :*

      Ștergere
  5. Cat de scumpaa poate fi! <3 Bine amandoua sunteti.
    Si eu imi doresc de mult un catel dar din pacate nu pot avea, tot din cauza parintilor ,cum ai spus si tu ca face mizerie iar cum mama e cam 'obsedata' de curatenie nu cred ca o sa am prea curand. :)) Cand ma voi muta eu la 'casa mea' cum se spune , sigur imi voi lua.Am avut insa doi papagali cand eram mai mica,dar unul a murit si pe unul s-a enervat tata si i-a dat drumul :)) si un catel cam doua saptamani dar si pe el l-a dus din pacate la bunicii.Puppy eyes ador poza a doua ,iti vine sa o mananci :3 :)) .Sa va bucurati una de alta Raisa! >:D<

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Știu prin ce ai trecut cu papagalii.Problema la mine e ca eu nu-i suportam și eu am insistat să fie dați :)) ! Mulțumim frumos :* :*

      Ștergere
  6. Odododo, ce scumpete mică! ^^
    Subscriu la comentariul lui furelise, nici eu n-am avut animale de companie, dar sora mea compensează. Și la ea se aplică majoritatea lucrurilor pe care le-ai scris. :D
    Să-ți trăiască mititica și să te bucuri de ea! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Eu stau la țară și am doi căței. Nu mă plictisesc niciodată, mai ales că mai am și patru pisici mari și trei mititele, de vreo 3-4 săptămâni.
    Este frumos să ai animale, te țin ocupat și sunt chiar drăguțe.
    E o senzație minunată să le vezi crescând și cum te răsplătesc.
    Să-ți trăiască micuța cățelușă! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da,așa e,chiar e una dintre măruntele bucurii care ne fac viața mai frumoasă! Mulțumesc!

      Ștergere
  8. Vreau si eu un caine!! Eu am o pisica alba, dar sta mai mult pe afara :)).
    Te tuc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce drăguțe sunt pisicile!Și eu mi-aș lua una dacă aș sta la casă,haha :D

      Ștergere
  9. Ce postare adorabilă şi pufoasă! :-3
    Eu stau la casă şi am un ciobănesc german (Rex), care, deşi e destul de bătrân, are o poftă de viaţă fantastică, şi o pechineză, Betty. Cred că Rex s-ar înţelege bine cu Sheila. Betty mai puţin, pentru că e geloasă şi vrea ca toată atenţia să fie îndreptată asupra ei. :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cea mai bună prietenă a mea are de asemenea un fel de pechinez,dar se înțelege bine cu Sheila.Până la urmă,cred că nici o cățea nu se înțelege ,,bine” cu cealaltă.

      Ștergere
  10. Minunat articolul tau! Si despre Sheila ce sa mai zic! :) O pufosenie dragalasa foc!
    Ma bucur ca ai scris despre cum e sa ai caine in apartament la bloc! E bine ca oamenii sa inteleaga ca un caine - cat de mic - nu e doar jucarie, ci inseamna responsabilitate. Un caine in casa ii ajuta si pe copii sa inteleaga ce inseamna responsabilitatea. Un caine ii poate ajuta si pe cei timizi sa socializeze mai usor... As putea sa o tin in complimente pana maine, dar ma opresc! :))
    Iubesc (si) cainii, am avut caini si am grija, uneori, si de cainii altora. Loialitatea lor e greu de descris. Ah! In perioadele de imperechere sunt mai putin ascultatori - mai ales masculii, cand se recomanda a nu fi eliberati din lesa. :) Sterilizarea / castrarea nu rezolva in totalitate aceasta chestiune a 'agitatiei" in perioada de imperechere.
    Felicitari!
    Sa te bucuri de Sheila multi-multi ani!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu m-am gândit niciodată că aș putea să o sterilizez pe Sheila,nici nu aveam de gând,deoarece ar fi un chin mult prea mare pentru ea.În fond,nu e indicat să oprim lucrurile firești,precum împerecherea,deoarece acest fapt ar putea îmbolnăvi animăluțul.Mă bucur că ți-a plăcut postarea,te mai aștept pe aici! :)

      Ștergere
  11. Ce drăguţă e <3 Şi eu îmi doresc de mult timp un animal de companie, dar nu cred că aş reuşi să am grijă de el, iar mama îmi spune că am deja un frate, nu-mi mai trebuie animal:))) Felicitări pentru faptul că reuşeşti să ai grijă de ea:3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc frumos.Poate mai încolo vei avea și tu un animal de companie,cine știe? :)

      Ștergere
  12. Sheila mi se pare aşa adorabilă. Bine, mie toţi căţeluşii mi se par adorabili şi frumoşi.:)
    Super articolul, chiar acum câteva zile discutam cu o prietenă dacă să-mi iau sau nu un câine la bloc, însă am impresia că o să-l chinui pe bietul animăluţ. Dar cumva, ai reuşit să demonstrezi că se poate locui cu o pufoşenie într-un apartament. :)

    RăspundețiȘtergere
  13. O vai dar ce draguta e <3 sa-ti traiasca. Foarte interesant articolul, si eu am un Bichon Havanez de 10 ani iar atunci cand l-am cumparat locuiam la apartament, pentru inceput a fost destul de greu insa in timp m-am obisnuit. Pupici :*

    RăspundețiȘtergere

Spune-mi părerea ta. Cu siguranță voi ține cont de ea!

Formular de contact