>
Dreams Food Frenemies

Cel mai bun ,,frenemie” al meu...

09:01 Raisa
...a fost aparatul dentar.Știți,m-a cuprins nostalgia.Postarea aceasta trebuia demult făcută,așa că nu e prea târziu nici acum.M-am decis să o fac și să îmi spun povestea,deoarece știu că mulți tineri din zilele noastre se confruntă cu problemele aparatului dentar.Poate sunt și excepții,care îl adoră,dar majoritatea cazurilor de care am auzit vor să scape de el cât mai repede.
   Eu am început să port aparat dentar în clasa a 6-a.Primele săptămâni au fost oribile,dureri cumplite și jigniri una peste alta.Încet,încet,am început să uit că îl port.Îmi aminteau doar persoanele răutăcioase de pe stradă,care nu scăpau nici o ocazie de a se holba și de a-mi spune cât de groaznic arăt.
 Și acum,ca să fie postarea nițel mai interesantă,am să vă prezint părțile bune și cele mai puțin bune care le-a avut acest aparat.Pentru că sunt o pesimistă,și nu vreau ca și voi să vă molipsiți,voi începe cu cele ,,good”.
     Good parts:
  • După 3 ani de chin,am ajuns să am o dantură frumoasă și de nerecunoscut.Adică,dacă stau să mă gândesc mai bine,poate mi-a folosit și ăsta.Dacă nu îl purtam,probabil aș fi ajuns mult mai urâtă decât sunt acum.Aveam o dantură deformată și monstruoasă,deci se pare că așteptarea mea a meritat.
  • Acest aparat m-a învățat să lupt cu durerea și m-a întărit în răbdare.Nu sunt cea mai răbdătoare ființă de pe planetă,așa că aici am avut de lucrat mult.Plângeam nopți întregi,pentru că vroiam din tot sufletul să îl dau jos și nu puteam.Mi-am sâcâit prietenii și părinții atâta timp,doar pentru că am fost încăpățânată.Dar nu se putea face nimic,oricum.
  • M-a ținut departe de relații,astfel încât am avut mai mult timp pentru învățat & citit.Băieții mă ocoleau din cauza lui,dar m-am resemnat.Mi-am spus că poate îmi voi găsi și eu într-o bună zi,pe cineva care să mă accepte așa cum sunt,fără pretenții.
  • Purtând acest aparat am descoperit de câtă grijă are nevoie dantura,că trebuie să o păstrez curată,pentru ca la sfârșit să nu-mi pară rău.
    Bad parts:
  • Aspectul meu fizic a fost complet distrus timp de 3 ani.Nu puteam zâmbi în poze (ceea ce e un chin pentru mine),nu puteam râde cu gura larg deschisă,nu puteam să mă uit la dinții perfecți ai prietenelor mele,pentru că eram prea frustrată.Această durere a crescut în interior,la fel ca un aluat de părjituri,până ce aproape a explodat.
  • După fiecare consultație urma o săptănmână groaznică.Mă durea toată gura,ca și cum aș fi mușcat dintr-o bordură ca dintr-o felie de pâine sau,mai bine spus,ca și cum păpușa malefică din Saw mi-ar fi scos pe rând dinții cu tot cu gingie.Nu puteam mânca nici măcar cartofi piure,era o săptămână de foamete,slăbeam îngrozitor și trebuia să-i privesc pe alții cum înfulecă în fața mea.Oribil.
  • Acest aparat îmi provoca răni și tăieturi pe buză sau pe ,,peretele” din spatele buzei.Mereu aveam infecții acolo,cheaguri de sânge și practic eram obligată să umblu cu șervețele după mine,în caz că sângerez.

       Fotografia pe care o vedeți mai sus este prima mea poză după ce mi-am dat jos aparatul,în data de 24.05.2013.Ani de zie m-am chinuit,dar,se pare că efortul a meritat.Toți banii aruncați în vânt,toate durerile și tăieturile,absolut tot,a meritat,pentru că acum nu îmi mai este rușine să zâmbesc,pot să râd cu gura până la urechi.Tot chinul anilor de gimnaziu a avut un scop,iar de acum,toată viața mea,voi avea un zâmbet perfect (da,e perfect,dar nu perfect de la sine).
            Acestea fiind spuse,am un sfat pentru toți cei care se confruntă cu aceleași probleme cu care am avut și eu de furcă:Dragilor,așteptați,aveți răbdare,pentru că rezultatul va fi pe măsură!



>
Confesiuni Endless Our world

I wanna' rock my world.Problem?

10:32 Raisa
     Pe zi ce trece îmi dau seama că lumea în care trăim devine mizeră,deloc tolerantă și răutăcioasă.Fiecare se leagă de ce apucă,fiecare îl judecă pe celălalt și nu îi dă nici cel mai mic timp de răscumpărare.
  •     De la o vreme am numai necazuri.Și toate sunt din cauza stilului meu de gândire și manifestare.Eu sunt o tipă care adoră rock-ul,care defapt trăiește prin rock,dar problema este că ceilalți nu pot(sau nu vor) să accepte asta.Cum lumea e plină de cocalari împuțiți și libidinoși cu lanțuri de 1 kg la gât,plină de pițipoance cu ruj roz și tanga ieșiți din pantaloni,este imposibil ca ei să înțeleagă de ce unele persoane poartă tricouri negre și umblă toată ziua cu căștile în urechi,fredonând niște melodii ,,aiurea”, ,,sataniste” și se comportă atât de ,,dur și de obscen” ,având plete nearanjate și unghii negre.Ei bine,răspunsul este simplu: pentru că stilul acesta ne reprezintă,așa cum pe voi vă reprezintă dolarul, ,,valoarea” și tricourile până la buric.
    Și acum,lăsând generalitatea la o parte,vreau să revenim la mine.Da,sunt o tipă din categoria de mai sus.Da,urăsc să port rochițe,fundițe și fustițe,urăsc să văd sau să aud manele,populară sau Alex Velea( pe care,fără supărare,îl consider un mare coca.lar).OK,dar până la urmă..care e treaba ta?E pur și simplu atât de enervant când până și prietenele mă judecă,când toată lumea se holbează la craniul de pe tricoul meu sau la ,,căpița” mea nearanjată încât nu m-aș supăra dacă cineva mi-ar da o mitralieră.
    * *  * E aiurea când lumea mă vede pe stradă și îmi spune:,,Fetițo,vezi că ți-a curs machiajul”,iar eu înghit în sec,deoarece sunt convinsă că nu ar înțelege că eu l-am făcut așa.Și totuși..muzica mă înțelege cel mai bine.Dar dacă ei ascultă muzica mea,desigur că mă condamnă și sar direct în extrema opusă spunând că sunt o tipă satanistă.Și știți ce?Nu mă interesează.E treaba mea ce ascult,cum mă îmbrac și cum gândesc.Sunt destul de claros?
  Și acum,o dedicație pentru toți cocalarii și toate pițipoancele de  la colțurile străzii:,,Iubită” populație analfabetă,defapt nu aveți nici o valoare.Nu aveți nimic decât un maieu unsuros și un kg de glet pe față.Muzica voastră e nașpa,în opinia mea.Nu aveți nici dolari și nici case câștigate cinstit.Probabil foloseați banii de la Monopoly și obișnuita replică: ,,B@!@thU,vr3! un t3l3f0n?”.Go shit yourself.
                                                                            
>
Blocked Food Friends

Festival și lume multă.

09:56 Raisa
     În weekend-ul acesta (adică începând de vineri până ieri) a avut loc la noi în oraș un festival numit ,,La fântâna Dorului”.Cum localitatea noastră este mică,un festival de muzică organizat odată pe an e cel mai bun prilej pentru toată lumea de a mânca ieftin sau chiar gratis,de etalare a toaletelor sau de a se ,,combina la cartelă”.Festivalul a fost de muzică în general,nu neapărat de folclor,așa că eu, ,,mare artistă” am decis să trag o raită,să văd ce se petrece și de ce se îngrămădește lumea în halul acela pentru doi mici.
   * Ziua 1 (Vineri):
   Mi-am început minunata plimbare către festival plângându-mă tot drumul și zăpăcindu-mi prietenele de cap,ca de obicei .Ajunsesem cu o oră mai devreme,și eu deja vroiam în carusel.Desigur,nu era asamblat,așa că a trebuit să urmăresc plictisitoarea paradă,să inhalez oribilul miros de cârnat afumat și să reușesc să nu mă izbesc de toată lumea.Până la urmă am ajuns la performanța de a digera o vată mare pe băț și de a urca în ,,linghișpir”.Cu siguranță că,niciodată în toată viețișoara mea nu mă voi mai atinge de un carusel,pentru că,atâta timp cât am stat în el,m-am rugat încontinuu să scap cu viață.

*Ziua 2 (Sâmbătă):
 Ziua de sâmbătă începuse mult mai prost decât precedenta.Afară era răcoare,și eu am făcut ,,inspirata” alegere de a mă îmbrăca cu tricou și pantaloni scurți,așa că a trebuit să dau o raită până acasă să mă schimb.Invitata serii a fost trupa Desperado,care (fără supărare) m-a plictisit enorm  m-a făcut să plec acasă.În jurul meu era plin de cupluri care se țineau de mână și în brațe,iar eu stăteam în mijloc și mâncam chipsuri,consolându-mă cu ideea că poate,cândva,vor pica toți în șanț sau poate chiar în Crasna după ploaie voi fi ,,sho” așa.
 *Ziua 3 (Duminică):
 Ziua de ieri a fost cea mai aglomerată dintre toate.Nu exista minut în care eu să nu mă lovesc de cineva sau altcineva să nu mă zărească pe mine.Ieri a fost ziua de închidere și,ca prin minune,am ascultat și eu ceva din folclorul Kazaksthanului ( nu știu dacă așa se scrie).Am rămas mai puțin,deoarece mă plictiseam îngrozitor să văd același lucru timp de trei zile,și atâtea cupluri timp de trei zile.Prietenele mele au mai stat,iar eu m-am ,,cărat” pe motivul că Sheila nu se simte bine.Uhmm..mă pricep.
          Am învățat și eu o lecție din asta: niciodată să nu mergi fără cuplu la festival + niciodată nu voi mai urca într-un carusel.
                                                               P.S: Pentru toți fanii Glee- R.I.P Cory Monteith!!


  
>
Complicated Hope Le me

Nou-nouț și bunuț.

10:32 Raisa
      Sunt un dezastru când vine vorba de a fi responsabilă de ceva.Pentru a obține lucrurile pe care mi le doresc sunt în stare să fac promisiuni aiurea,care cu siguranță știu că nu le pot îndeplini.Și nu numai eu observ asta,ci toată lumea.
      În ultima perioadă am primit diverse (lucruri).Deoarece telefonul mi s-a stricat și foloseam o adevărată ,,cărămidă” de 7 luni,am convins-o cu chiu,cu vai,pe mama să îmi cumpere un telefon bunuț,smartphone,ca să fiu și eu în rând cu lumea.Desigur,tipic mie,grija față de el m-a ținut nu mai mult de 3 zile,după care am făcut cumplita greșeală să îl scap din mână în fața mamei mele.Cumplită greșeală.S-a ajuns ca mama să îmi cumpere nu știu câte huse de telefon care protejează ecranul,pierzându-și încrederea în capacitățile mele de îndemânare.Promisiuni?Degeaba.Deja ecranul funcționează greu,se blochează.Panda neputincios,învață-te odată minte!!
  •    Ieri am primit laptop nou.Tot din aceeași cauză.Calculatorul meu cel vechi s-a stricat printr-un scurt circuit din timpul unei furtuni,iar părinții au fost OBLIGAȚI să îmi cumpere unul nou.Problema sunt din nou...eu.Încerc să am grijă de el ca de ochii din cap,dar mă tem că peste câteva luni nu va mai fi așa.Prostul meu obicei de a mânca în fața calculatorului va trebui să dispară,transpirația de pe mâini va trebui să mi-o șterg.Haha,părinții sunt cu ochii pe mine din cinci în cinci minute,ca nu cumva să stric ceva și de data asta.
    Singurul lucru care mă deranjează în toată povestea asta este că trebuie să încerc să fiu perfectă până și în propria-mi casă.E culmea.Pe lângă că în societate sunt atentă la fiecare mișcare pe care o fac,acum și acasă trebuie să fiu o miss,fără să am pic de libertate sau liniște.Ok,înțeleg că nu sunt cea mai responsabilă ființă de pe planetă,dar în spațiul tău personal știam că te poți manifesta oricum.Sau nu?
 Aș vrea să mă bucur de data asta de ceva,fără să stric.Hmm..o nouă provocare pentru mine.


>
Love Mine Our world

Hartă & busolă.

14:54 Raisa
 
    Mi se întâmplă numai mie,sau atunci când ascult de inima mea,de fiecare dată fac cea mai mare greşeală?Dacă sufletul meu ar fi fost material,probabil acum era şchiop,olog şi orb.Orbirea mea nu ţine de faţadă şi de fizic,ci de interior.Vulnerabilitatea mă face să cad în prăpăstii din ce în ce mai adânci,până când singura aţă de care mă ţin în momentul de faţă se va rupe,şi trupul meu se va frânge în mii de bucăţi.
  •     Nu ştiu dacă ştiţi cum este să fii pierdut.Fericirea nu se câştigă cu două pocniri din degete.Pentru mine eterna fericire înseamnă trecătoarea dragoste.Şi când nu o mai am?Când îmi dau seama că de fiecare dată când am crezut în ceva complet alergasem defapt,după vânt?Stau închisă în mine şi privesc spectacolul ce mi se oferă,implorându-l să îmi culeagă bucăţile din suflet ce le-a frânt.Întunericul îl cuprinde,iar eu rămân în beznă,rănită,aşteptând ca cineva să vină să mă repare înapoi.Poate mii şi mii de persoane trec în acel moment pe lângă minte,însă eu..îl aştept pe EL.Se face dispărut,precum norii dispar după furtună.El nu mi-a oferit niciodată un curcubeu doar al meu,ci l-a împărţit în jumătate,făcându-mi nerăbdarea şi mai cumplită,aruncându-mă fără milă în ghearele ei.
Şi cu toate că timpul trece,amintirile rămân tot acolo.Tot acolo să mă distrugă,tot acolo,bucurându-se de fiecare eşec pe care îl întâlnesc când îmi aduc aminte de tine.Memorii în cerneală,cerneală tatuată în suflet.Voi doi..şi eu.Eu şi celălalt eu..şi tu.Se poate ca totul să se ascundă din nou de mine,cum o făcea la început?
Nu..nu voi fi mereu acolo.Pentru că într-o zi poate soarele va răsări şi pe strada mea.Poate că atunci nu voi mai fi atât de singură...





>
Anunturi

Schimbare de planuri.

13:55 Raisa
     M-am săturat să mă leg de această societate,pentru că,atunci când un panda se găseşte interesant să vomite curcubee prin jur,este stropit cu noroi.Şi să ştiţi,Raisa este un panda foarte curat.Aşa că,acest blog va fi mai mult despre ceea ce simt eu, fără să mă mai leg de societate mereu.
    M-am săturat să dau lecţii de viaţă.Ştiţi,am observat că trăim într-o lume în care se plăteşte tot ceea ce îţi trece prin cap,chiar dacă tu nu eşti vinovat de anumite lucruri.Am zis punct.Eu nu sunt menită să critic.Nu.nu mai pot să critic.Roata mea s-a întors la 180 de grade.I'm forever alone şi nu numai atât.Se întâmplă multe,şi vreau să le mărturisesc pe toate.Vreau să mă confesez,deoarece nimeni nu înţelege metaforele pe care eu le gândesc şi le concep în propriul meu stil.După cum ziceam în multe dintre postările anterioare: ,,Society kills us".Eu fac parte  din societate.Aşa că nu mă voi ucide pe mine.
    M-am săturat să ţin în mine tot ce am de spus.Sunt ca o bombă cu ceas,şi nu vreau să rănesc pe toată lumea pentru capriciile mele.

Cine nu mă place,să nu mă citească.Nu vă ţin aici cu forţa.Vreau doar puţină linişte.Vreau să mă eliberez de toată această mizerie.Aşa că,fie că acceptaţi,fie că nu,aceasta voi fi eu.


>
Ask FM Complicated Fluffy

Who's the freaky tonight?

09:28 Raisa

 Salutare,mici chestiuţe care mişunaţi pe acest bloguleţ prăfuit.Ca să răspund la întrebarea din titlu,pentru că sunt sigură că sunteţi curioşi cine e ciudatul..ei bine..sunt eu.De când am ,,părăsit" acest blog s-au schimbat multe în viaţa mea,multe pe care nu am avut timp să le împărtăşesc nici cu voi,dar nici măcar cu mine.Să facem un fel de revision a tot ceea ce a fost viaţa mea după ce am plecat de-aici.
  •       Am devenit addicted to facebook.Ştiu,sunt de criticat.Şi ştiu,ştiu cât am urât eu persoanele alea care erau dependente,ştiu cât tam-tam am făcut vara trecută aici pe blog cu chestia asta.Dar fraţilor,s-a întors roata.Nu ştiu ce s-a întâmplat.Adevărul este,şi am spus-o de multe ori,că societatea ajunge să ne distrugă.Da.Aşa e.Uite că nu pot să stau o zi fără să îmi verific notificările pe facebook.Acum puteţi să mă faceţi bucăţele. 
  • Graduation,oh,graduation.Am absolvit clasa a VIII-a.Da,a fost minunat.Şi da,am făcut poze.Am fost şefă de promoţie [nu te puteai abţine,aşa-i?].Examenul a fost OK.Nici prea-prea,nici foarte-foarte.Sincer,am gânduri mari pentru liceu,deşi cred că toate se vor spulbera odată ce voi păşi în acea instituţie.Voi fi boboc,aşa că toţi mă vor privi cu un aer de superioritate precum :,,Hey tu.Da,tu.Ai uitat să-ţi legi şireturile",deşi pantofii mei nu au şireturi.Şi,ce e mai rău este că voi fi singura din clasă care merge la chimie-biologie,deci voi fi forever alone,pentru că toţi colegii mei se îndreaptă spre altceva.O poză de la absolvire:

  • 24 mai.Această zi cred că îmi va marca toţi anii adolescenţei mele,deoarece..mi-am scos aparatul dentar.Timp de 3 ani de zile eu am purtat un aparat dentar pe care l-am considerat o oroare.Nici nu vă pot spune câte nopţi şi zile am plâns pentru că mă consideram urâtă din cauza lui.Nu puteam zâmbi în poze,deşi îmi doream enorm de mult,îmi auzeam numai jigniri şi toată lumea se îngrozea când deschideam gura.Eh,se pare că am scăpat cu bine,şi în sfârşit pot spune că sunt drăguţă.

Ca şi fapt divers,am observat că toată lumea îşi face ASK FM,aşa că am spus ,,de ce nu?!".Acesta este link-ul: http://ask.fm/RaisaMary  .Aştept întrebăări :3

    Uhh,sunt în pană de idei în ultima vreme.Presimt că vacanţa aceasta va fi mult mai scurtă decât mă aşteptam.Nu voi posta des,însă voi fi activă pe blogurile voastre.Have fun,this summer!
Unde vă petreceţi această minunată-magnifică-superbă vacanţă?


>
Welcome back

It have passed a long time,but now I'm ready.

08:55 Raisa
Nu ştiu cum să încep.Poate că v-am dezamăgit.Dar am făcut totul doar pentru mine.Am fost egoistă şi nu m-am gândit la consecinţe.Nu m-am gândit la ceea ce vrea sufletului meu şi al vostru,ci m-am lăsat îndrumată de raţiune,de cuvinte simple care spuneau doar ,,Învaţă ca să ajungi cineva.Nu-ţi distruge viitorul".Am ascultat de ele.Şi examenele au trecut.Sper ca voi să mă înţelegi.

  • Am închis blogul pentru un timp,deoarece era o ispită prea mare.Nu puteam să mă concentrez pe ceea ce aveam de făcut,aşa că am lăsat-o baltă.Precum o laşă.Ştiu,sunt de criticat.Dar notele mele au fost pe măsură.Am luat 9,90 la română şi 9,80 la matematică(şi da,mă laud,pentru că vreau să vă demonstrez că închiderea acestui blog nu a fost degeaba-pentru mine).Sper că măcar binele pe care mi l-a făcut această pauză să nu vă îndepărteze de mine.
        Amintirile mele cele mai frumoase sunt legate de acest blog.Acum,că totul s-a terminnat,sper să mă primiţi din nou cu braţele deschise,aşa cum o făceaţi de fiecare dată.



Formular de contact