>
Love Reţea de socializare Vaca Păcii

Love?Haha,I want to sleep.

07:56 Raisa
Sâmbătă,duminică,luni,marţi...prea repede trec zilele pe lângă mine.Şi totuşi mă bucur,deoarece peste o săptămână scap de aparatul ăsta dentar(care cred că este blestemat).Dar ce tot aiurez?Postul acesta nu are nici o legătură cu aparatul meu dentar,sau  cu trecerea ireversibilă a timpului.
  În postul precedent v-am spus că sunt o persoană ghinionistă.Foarte ghinionistă.Şi de-asemenea,am ghinion şi în dragoste,mă rog,în dragostea adolescentină.Nu mă consider urâtă,nu am aspect respingător,dar cu toate acestea,băieţii mă ocolesc.Poate pentru că şi eu sunt prea pretenţioasă.Pe mine nu mă duce nimeni cu zăhărelul.Am şi eu anumite condiţii,precum şi ei au anumite cerinţe.Condiţiile mele?Ia de-aici,uite aici:
  • Trebuie să fie manierat şi cu bun simţ:Pentru că e plin de bovine la tot pasul,şi pentru că eu sunt un ursuleţ panda foarte de treabă,el trebuie să fie în primul rând manierat şi bine educat.Dacă e bine educat,automat vine şi bunul simţ.Cu siguranţă nu voi accepta un băiat care întârzie o jumătate de oră la întâlniri,care înjură cât vorbeşte şi care nu a pus mâna pe o carte în viaţa lui(nici măcar pe cele de la şcoală).Ce să mai zic de băieţii care toată ziua(şi noaptea) sunt prin cluburi şi fumează?Nici poveste..
  • Fără ,,Vrei să fii cu mine?" din prima:De foarte multe ori,când băieţii vor să ,,îşi facă lipeala" nici nu mai aşteaptă s-o cunoască pe fata respectivă.Trec direct la acţiune.Asta îmi arată că nu sunt serioşi şi că nu îi interesează decât aspectul fetei,deoarece dacă i-ar interesa ce e în interior,ar sta mai mult timp să o cunoască.
  • Fără perversiuni exagerate:Ok,mai îmţeleg că faci o glumiţă,două(trei) dar să vorbeşti tot timpul despre acele lucruri nelpăcute şi interzise e ca şi cum mă provoci direct să te arunc pe geam.Majoritatea băieţilor adolescenţi sunt perverşi,şi asta mă enervează la culme.
  • Să mă accepte aşa cum sunt şi să mă placă pentru ceea ce sunt:Aceasta cred că este cea mai importantă condiţie.Mai bine stau 50 de ani şi aştept băiatul perfect,decât să mă cuplez din lipsă de ocupaţie şi să sufăr după fiecare idiot căruia nu îi comvine părul meu,înălţimea mea,greutatea mea şi care îmi reproşează din cinci în cinci minute că nu sunt ca ,,fosta" sau că trebuie să fac o vizită serioasă la coafor.
    Sărind peste acest subiect,aş vrea să vă rog ceva.Ştiu că atâta timp mi-am manifestat ura faţă de facebook,dar,de curând am creat o pagină intitulată ,,Vaca Păcii".Eu şi câteva prietene de-ale mele suntem ,,admine" şi aş vrea să vă rog să daţi un like pentru micuţa panda.Aceasta este singura,prima şi ultima dată când voi mai cerşi like-uri,dar chiar am nevoie deoarece aş vrea să introduc divertismentul cu bun gust şi pe facebook.Această comunitate chiar o ia razna,şi dacă cineva nu se trezeşte să schimbe ceva,atunci cu siguranţă nu o va face nimeni.Dă click aici pentru a vizualiza pagina.
    Acesta este logo-ul.Puteţi să daţi like şi dacă apăsaţi pe poza din chenarul din stânga.Vă mulţumesc mult pentru înţelegere şi vă rog să nu fi-ţi supăraţi pe mine pentru că v-am cerut asta.Motivul l-am specificat mai sus,şi nu cred că este o pagină care promovează inculţi sau umor de prost gust.Acuma',eu nu vă pot forţa.E totul la decizia voastră.Apăsaţi butonul like doar dacă vă place şi această pagină v-a făcut să zâmbiţi!:)
    Voi ce cerinţe aveţi pentru viitorul/viitoarea parteneră?



>
Mine Our world Society

Ploaia şi curcubeul meu.

08:41 Raisa
Am stat mult şi m-am gândit până să ajung la a scrie această postare.Dar am decis să îmi spun povestea pentru a preveni şi alţi adolescenţi să păţească ce am păţit eu.Nu mai e un secret pentru nimeni că am fost bănuită de anorexie nervoasă şi fizică,deşi nu a fost niciodată un diagnostic oficial.Veţi spune:,,dar cum se poate ca la 14 ani să suferi de anorexie?Este imposibil".Nu,nu este.Iată povestea mea:

  •      Până la vârsta de 12 ani am fost un copil..normal.Adică nu eram nici prea grasă,dar nici foarte slabă.De când am intrat în perioada pubertăţii,am început să mănânc extrem de multe dulciuri şi mâncăruri nesănătoase,asta incluzând hamburgeri şi cartofi prăjiţi..la cină.Desigur,am început să iau în greutate,astfel că la 12 ani am devenit supraponderală.Eu nu am sesizat niciodată acel lucru,mie mi se părea că sunt în regulă.Însă,o fată cu ale ei cuvinte mi-au schimbat toţi aceşti ani ai adolescenţei.Când a strigat după mine pe stradă:,,Ce grasă e fata asta!" mi-am deschis ochii şi am realizat că într-adevăr aşa e.

   
       Am decis să renunţ complet la dulciuri.Am reuşit.Dar,rezultatele erau sub aşteptările mele.M-am hotărât să mă apuc serios de sport.Şi aşa,totul era ca şi cum n-aş fi renunţat la nimic.Oglinda m-a minţit întotdeauna.Am început să slăbesc,deşi eu mă vedeam din ce în ce mai grasă.Le-am spus adio prăjelilor.Degeaba.Oglinda îmi arăta acelaşi lucru,mă vedeam extrem de grasă şi îmi doream din tot sufletul ca măcar pentru o zi să pot să am un abdomen plat şi perfect.Îl aveam.Însă dorinţa mea se transformase într-o obsesie.Am început să fiu foarte atentă la ce mănânc.Desigur,în stomacul meu încăpeau din ce în ce mai puţine alimente(deoarece,scăzând cantitatea de mâncare,stomacul s-a micşorat),aşa că am decis să nu mai iau deloc cina,asta însemnând că nu mai mâncam deloc după ora 6.Cu toate că făceam eforturi supra omeneşti,rezistam,deoarece ambiţia era mai puternică decât foamea mea.     

   Mâncând din ce în ce mai puţin,masa mea a ajuns să fie construită dintr-un măr pe zi.Părinţii mei,observând că eram extrem de slabă,m-au întrebat ce e cu mine.Nevorbind niciodată cu nimeni despre acest lucru,le-am povestit tot.Ei atunci mi-au explicat cât de grav este ceea ce am făcut şi de câte boli pot să sufăr din cauza înfometării.Aşa că am decis să renunţ.Până şi acum simt efectele negative.Nu mai pot să mănânc aşa de mult,sunt tot timpul obosită şi puterea mea de concentrare a scăzut.De asemenea,metabolismul mi-a fost dat peste cap,aşa că nu mă mai pot îngrăşa.Dar sunt fericită că am trecut peste acest calvar şi că nu mai sunt obsedată de tot ceea ce mănânc.
Şi acum,vă voi da încă câteva motive pentru care să nu vă înfometaţi niciodată:
  • Înfometarea duce la dereglarea metabolismului.Dacă acesta se dereglează ne putem îngrăşa numai dintr-un fruct sau putem să rămânem la aceleaşi kilograme,fără să ne mai putem îngrăşa.
  • Înfometarea duce la scăderea puterii de concentrare.De asemenea,dacă te înfometezi vei avea mereu o senzaţie de frig şi de oboseală.
  • Dacă eşti adolescent şi te înfometezi,s-ar putea să nu mai creşti în înălţime sau să nu te mai dezvolţi normal şi armonios.
  • La femei,înfometarea duce la dispariţia menstruaţiei sau la riscul de apariţie a celulelor canceroase.

P.S:Sper să nu fiu judecată pentru tot ce am scris aici,adică pentru ceea ce am fost.Repet,am postat acest articol pentru a preveni persoanele care sunt în aceaşi situaţie cu cea în care m-am aflat şi eu.Tot ce am suferit eu,nu vreau să sufere şi altcineva.
                                           V-aţi gândit vreodată să slăbiţi cu ajutorul înfometării?






Formular de contact