>
Amurgul luminii

Amurgul luminii.[3]

09:32 Raisa
  Ca să fiu sinceră,nu mă prea interesa de ceea ce a păţit mama Rebeccăi,ci mai mult îmi era frică să mă întorc acasă,desigur,din cauza tatei.Aşa că,fără să o mai lungesc prea mult,i-am zis ,,la revedere" Rebeccăi  şi am pornit în oraş,căutând un cadou cât se poate de ieftin,mai mult pentru valoarea fratelui meu.
   După ore întregi de căutări,am ajuns la conlcuzia că o puşculiţă de porţelan cu chipul lui Batman îi ajunge.Londra era foarte aglomerată în perioada aceasta,mai ales că,de la o vreme încoace,numărul crimelor şi al jafurilor creştea neîncetat.Luând un taxi şi grăbindu-mă acasă,am început să mă gândesc din ce în ce mai mult la ceea ce îmi spusese Rebecca.
   Am ajuns acasă foarte târziu.Era trecut de ora prânzului şi toţi din casă,inclusiv Timmy,pisica mea,se chinuiau să aranjeze cât mai frumos living-ul pentru petrecerea lui P.J.
   -Ai venit,domnişoară!Ţi-am spus că nu trebuie să stai mai mult de o oră căutând cadouri?Sau iar ţi-ai dat întâlnire cu ceva ,,pierde-vară" în cele mai luxoase restaurante ale Londrei?
  Mama avea o privire jucăuşă,şi,pentru prima oară în viaţă,nu mă certase pentru că am ajuns mult prea târziu acasă.I-am zâmbit şi m-am dus în camera mea,punând cadoul în sertar,şi rugându-mă ca nu cumva P.J să mă facă de râs şi de data aceasta.
                                                                             *
   Petrecerea era în toi.Ca de obicei,fratele meu a fost mai mult decât entuziasmat de cadoul pe care i-l dăruisem,aşa că,în acea seară puteam să stau liniştită,sorbind din priviri fiecare băiat ce călca pragul uşii noastre.La un moment dat,mamei i s-a făcut extrem de rău.
   -Jess,te rog,urcă până la mine în cameră şi scoate din primul sertar pastilele mele.Trebuie să le descriu?
   -Nu,mamă.Am plecat..
 Pentru prima dată în viaţă,mama mă lăsa să intru la ea în cameră.Mă gândeam că nu era conştientă.Şi dacă tot intram la ea în cameră,de ce să nu văd ce mai ţine ea pe-acolo?Am început să scormonesc în sertare,pe sub birouri şi,spre marea mea uimire,am găsit nişte scrisori,scrise în anul naşterii mele.Erau de la un anume ,,B.R".Mai erau şi multe fotografii cu mama adolescentă,şi mai mult,avea nişte poze cu un bărbat şaten,cu ochi căprui,destul de arătos,care în nici un caz nu semăna cu tata.Scrisorile erau încă parfumate,şi foarte înflorite.Eram gata să le deschid când..
  -Jessica,cât timp îţi trebuie să găseşti nişte pastile?

Formular de contact