>
Umbra in lumina

Umbră în lumină.II [18]-**

09:12 Raisa
                                                              Capitolul 18:Secrete
                                                                         **
Stăteam în picioare privind-o pe Michelle.Nu-mi venea să cred,ea nu mai era roşcată,acum era blondă!
     -Michelle,parcă ai zis că vei rămâne roşcată pe veci,că te caracterizează,nu?
      -Ee,prostii.Nu pentru mine am făcut această schimbare,ci pentru Dan.
      -Michelle,ce tot îndrugi acolo?Pentru Dan?Michelle,te-ai ţăcănit?
      -Sarah,tu îmi eşti prietenă..ar trebui să mă înţelegi.Am făcut-o ca să nu mă mai recunoască,nu vreau să mai dau ochii cu el,niciodată.M-a înşelat cu acritura de Maya.De ce i-aş ierta-o?
       M-am pus lângă ea pe canapea.Într-un fel o înţelegeam.Trebuia să facă acea mişcare,într-o zi.În acel moment mă gândeam la Robert,la chipul lui angelic,şi la tot ce ne lega,la primul sărut..mi-aş fi dorit să locuiesc din nou acolo.Am luat telefonul în mână şi am ieşit din cameră.
        Am intrat într-o altă cameră şi l-am sunat pe Robert.Vroiam să-i aud glasul tandru,cu care mă întâmpina în fiecare dimineaţă.Am format numărul cu nerpbdare şi l-am sunat.
         -Alo,Sarah,tu eşti?
          -Robert,cât mă bucur să te-aud!Mi-a fost..
         -Sarah,nu pot vorbi acum!Am nişte probleme foarte mari de rezolvat!AM DESCOPERIT ADEVĂRATUL JURNAL AL ELISEI!
          -Robert,tu glumeşti?Şi celălalt era fals,vrei să zici?
        Apoi a închis.Nu s-a mai comportat niciodată aşa cu mine.Inima a început să-mi bată cu repeziciune.De ce ar păstra Robert acele secrete doar pentru el?Am fugit repede în camera noastră şi i-am spus Michellei tot ce s-a întâmplat.
          -Ei bine,Sarah..va trebui să aflăm cine e criminalul Elisei,deci,ne trebuie acel jurnal!
           -Categoric,deşi eu nu prea am încredere în domnul..Steve.Mi se pare că ne păcăleşte,a avut el un scop să ne aducă aici.
          În acel moment,Steve a dat buzna pe uşă.
          -Cine vă păcăleşte Sarah?Despre ce jurnal vorbiţi acolo?
                                                                 

>
Our world

Fool me in eternity.

17:33 Raisa
Timpul nu-mi ajunge pentru a-mi descrie mirajul.Zbuciumul inimii mele e ca atunci când într-o baltă se aruncă o piatră.Undele ei se mişcă continuu,deşi piatra a ajuns la fund.Opreşte-te,priveşte-mi ochii pierduţi în jocul oglinzilor tale.Imaginea virtuală pe care tu mi-o oferi pare atât de reală încât aş vrea s-o prind,s-o strâng în braţele mele firave ca petelele unui mac ofilit.
          Soarele s-a obosit să lucească pentru noi,legile fizicii sunt încălcate de noi,iar timpul şi gravitaţia nu mai există pentru mine când tu eşti lângă mine.Şi aş vrea să uit,să-mi deschid aripile spre un nou eu,fără greutăţi şi fără voci interioare care să-mi spună ,,Nu e bine,întoarce-te înapoi,poate cu puţină răbdare o să începi ceva nou".
         I'm sick to give you love.Sunt doar eu,încearcă să-mi prinzi puterea în care mă pierd în puţinul timp pe care tu mi-l oferi.Ai putea să transformi,tu,oare,secundele în ani?
>
Umbra in lumina

Umbră în lumină II.[18]

14:54 Raisa
                                                          Capitolul 18:Secrete.
                                                                          *
Odată stabilite în acel conac neobişnuit de straniu Michelle a spus că merge să facă un duş.Obişnuia să cânte exagerat de gălăgios mai ales atunci când avea o nedumerire sau o tristeţe.O apăsa timpul,iar amintirile parcă nu-i dădeau pace.Vroia să fie singură,iar eu simţeam acea stare de adolescentă presată pe care ea o elimina.Era o fată ciudată,deşi era cea mai bună prietenă a mea.Niciodată nu am mai simţit aşa ceva,de când Elisa a murit într-un mod deosebit de misterios,iar eu îi căutam disperată cu ochii minţii crimanlul.
       Am coborât uşor scările,crezând că unchiul Elisei dormea.Dar el mă aştepta jos parcă ghicind că eu aveam să cobor acele trepte ce scârţâiau violent odată cu fiecare pas pe care eu îl făceam.Dar îmi plăcea..îmi plăcea acel sunet,de aceea coboram atât de încet.Ca să stau să-i ascult scârţâitul misterios cu care răsuna.Poate pentru că mă caracteriza.Ne-am grăbit până afară.A spus că vrea să mergem la un restaurant.New Yorkul era zbuciumat..
        -Deci,Sarah.Doreşti o cafea?Se pare că eşti cam obosită după drum.
        -Ah,mulţumesc domnule..
        -Poţi să-mi spui Steve.
        -Îţi sunt recunoscătoare Steve,dar mă mulţumesc cu un ceai.Nu mi-a plăcut niciodată cafeaua.
      S-a ridicat încet de la masă,ochii lui aveau o privire neobişnuită.Mă întrebam câte secrete putea să deţină acel om?Privirea lui ar fi spus ceva ca ,,O,ce fată ciudată!Nu-i place cafeaua?"
       -Îmi puteţi spune în ce constă misiunea mea aici?Ce va trebui să fac?
       -Să spunem că deocamdată nimic important.Te voi trimite într--un colegiu,iar acolo vei întâlni o fată pe nume Dora King.E o fată ciudată..
        -Şi va trebui să dau raportul?
        -Da,ai ghicit.Isteaţă fată..
      M-am ridicat de la masă şi m-am grăbit afară.A venit după mine,am urcat în maşină şi am mers acasă.Nu am mai stat să ascult scârţâitul scărilor.Am dat buzna în cameră.M-am oprit în pragul uşii,pentru că ceea ce vedeam eu nu era real.Adică aşa credeam eu.Era Michelle,dar fără părul ei roşcat.Acum avea culoarea grâului copt de vară.
        -Michelle,pentru numele Domnului,ce ai făcut?
        -Nu mă judeca,Sarah.Am făcut-o pentru el!
                                                             
   

>

Don't judge me..

19:24 Raisa
,,Nu mă judeca,am uitat că nu sunt perfectă"

 Parfumul tăcerii de pretutindeni mă lasă rece.Viaţa se stinge sub ochii mei ca o lumânare care îşi termină rezervele pentru a mai arde.Spuneai că sunt o fiinţă fără raţiune,care încearcă să convingă prin vorbele ei dramatice.Hey,am uitat..nu sunt perfectă.Să continui să lupt pentru un scop anume,asta ar fi esenţa vieţii pe care o port ca pe un sac de orez în spate,peste tot cu mine.Haide,continuă,încă nu s-a terminat!
                                                                         


>
Umbra in lumina

Umbră în lumină.Vol.2.[17]

08:41 Raisa
                                                     Capitolul 17:Bun venit în New York!
Călătoria a fost una cât se poate de lungă.Eu şi Michelle povesteam tot ceea ce se putea povesti:copilăria,adolescenţă,părinţi.Până la urmă avionul s-a oprit.Ajunsesem în New York.Acolo ne aştepta unchiul Elisei,un bărbat elegant,rafinat şi bogat.Era fratele mamei ei.
     -Bună fetelor!Mă bucur din tot sufletul că aţi venit.
     -Bună ziua domnule.Eu sunt Sarah,iar ea e Michelle.
     -Bună Sarah.În primul rând,haideţi să urcăm într-un taxi şi să mergem acasă.
    Am urcat în primul taxi disponibil.Admiram oraşul din plin.Afişele cu concerte şi filme atârnau de blocurile imense,iar maşinile claxonau într-una.Nu eram obişnuită cu o aglomeraţie atât de mare,cel puţin în Londra erau mai civiziliaţi.Am trecut pe lângă parcul central,ce mi s-a părut o adevărată frumuseţe.Copacii erau imenşi iar poarta înfăţişa nişte lei privind de pe un stâlp.Era absolut superb.
    Unchiul Elisei mi se părea prefăcut.De ce?Din atitudinea lui reiesea un comportament de stradă,deşi era îmbrăcat la 4 ace.Ochii lui erau pierduţi,nu puteai să intri în acel albastru regal,culoarea ochilor lui.Ne-a spus că vom fi transferate la cel  mai bun colegiu din New York,că nu trebuia să abandonăm şcoala ci doar să avem grijă de el.
    Am ajuns în faţa unei conac,inconjurat de gard viu şi cuprins aproape în totalitate de iederă.Era imens.Ne-am dat jos din taxi,iar majordomnul a venit să ne ia bagajele.În casă era o atmosferă închisă,iar Michelle, care era claustrofobică a ordonat să se deschidă un geam sau o uşă imediat.
     -Faceţi-vă comode fetelor!De mâine veţi învăţa toate regulile acestui oraş!
                                                                                     

Formular de contact