>
Umbra in lumina

Umbră în lumină.[8]

09:00 Raisa
Înainte de a scrie acest capitol vă urez tuturor un an nou fericit,plin de împliniri şi iubire din partea celor dragi!:)


                    Capitolul 8:Cheia
Eram confuză,deşi ştiam cine e alesul,pe cine iubeam.Mereu am ştiut,iar acum mai mult ca niciodată aveam şansa să i-o dovedesc.Am fugit repede după Robert,şi am strigat cu toată puterea mea:
  -Robert,opreşte-te!
 S-a întors brusc cu o privire mirată,am fugit repede la el şi l-am strâns în braţe.
  -Robert,Robert eu pe tine te plac.Nu am mai plăcut niciodată pe nimeni aşa,nu pot sta cu gândul că am să te pierd.Încă de când erai împreună cu Elisa te-am..
  -Sarah,şi la mine e la fel.
  Şi m-a sărutat.Pentru prima dată aveam senazaţia că plutesc.Mă simţeam al naibii de bine!
  -Şi cu Dan?Cu Dan cum rămâne?am întrebat eu dintr-o dată.
  -Îi vei spune lui Dan că totul a fost o greşeală,dar spunei-o frumos..e un băiat foarte sensibil.
  Am pornit spre a-l căuta pe Dan,şi a-i spune că totul a fost o iluzie,o greşeală.Michelle stătea în uşa clasei,tristă cu ochii plecaţi în pământ.
  -Hey,Sarah.Nu şti unde e Dan?N-a apărut încă..
  -N-a apărut?Eu trebuie să dau de el neapărat.Haide cu mine,îl vom căuta acasă.
  Am luat-o pe Michelle de mână şi ne-am îndreptat spre blocurile unde locuia Dan.Am aflat de la vecinii lui că nu era nimeni la ei acasă.Unde e Dan?Nici la magazine nu era,l-am căutat în aproape tot oaşul..până şi la trambulina de skateri.În cele din urmă am lăsat-o baltă.
   După 20 de minute am primit un telefon tare ciudat.Nu aveam nici numărul în telefon.Era o voce răguşită de femeie.
  -Sarah Brandom e la telefon?
  -Da,eu sunt.Vă pot ajuta..
  -Perfect!Noi suntem părinţii Elisei.Vrem să îţi dăm cheia de la casă.Noi ne mutăm,probabil poţi să o foloseşti cu un anumit scop.
  AM luat-o repede pe Michelle.Deşi mi se părea ciudată toată treaba asta,noi am fugit repede către casă.Întradevăr,sub prag era cheia.Am rămas câteva secunde uitându-mă la ea,apoi am intrat.Casa era goală,pustie.Vroiam să intru în beci,deoarce Elisa nu mă ducea acolo niciodată.Intrând în beci am văzut o grămadă de cărţi vechi.Căutând  printre ele am dat de un jurnal.Avea o etichetă mare pe care scria ,,Elisa-Jurnal postmortem.Pentru Sarah".Vroiam să-l deschid,dar,dintr-o dată în uşa beciului apare Maya.Nu ştiam ce caută aici..nu ştiam nimic.
  -SARAH!!!Am vorbit cu Dan.Vrea să te vadă..repede!
  -Maya?Ce cauţi aici?Unde e Dan?
  -Şi de ce tocmai tu ai vorbit cu el?a  continunat nedumerită Michelle.
 Pe faţa lui Michelle se citea invidia.A ieşit repede din beci,şi a fugit afară,în zăpadă.Plângea..pentru ca ea il iubea pe Dan.Nimeni nu ştia asta,dar se vedea..Michelle era o fată care suferea prea mult.Oare iubirea ei adevărată a dispărut definitiv?
    
>
Endless Hope One Life

Hero.

15:43 Raisa
Stau şi privesc,privesc cum lumea se scufundă în propiul ocean de lacrimi,cum toţi se împing unul pe altul pentru a ieşi la suprafaţă,şi încă nu înteleg..de ce?Cu un creion de amintiri toată lumea îşi desenează propiul viitor,iar prezentul şi-l conturează cu iluzii,nimeni nu mai ştie nimic,iar nimicul a devenit un nimeni.Palmele noastre ating doar banii,iar gândurile curate se prăfuiesc şi ele,rămânând închise şi contemplate după bunul nostru plac.
  Imaginea unei lumi puţin perfecte numai există..ci doar nişte iluzii care le poţi găsi numai în străfundurile minţii,căutând prin nenumărate întrebări fără răspuns.Singurii noştrii eroi,cei care încă mai  pot spera într-un adevăr cioplit în inimă,sunt propiile noastre persoane,singurele pe care noi le mai putem conduce.Mulţi vor să fie diferiţi,dar nu obţin altceva decât o banală dezamăgire într-un coş de funingine,ceea ce noi am construit atâţia ani.Trăim într-o cutie sigilată de către noi înşine,căutăm oare scăparea sau vom rămâne închişi pe veci în acea cutie unde minciuna este o calitate?
  Fiecare avem propiul nostru erou,noi înşine,dar îl putem scoate la suprafaţă doar gândindu-ne că doar o viaţă avem,acea viaţă care nu ştim niciodată când ne este luată,de ce să nu facem ceva mai bun din ea?Mereu am sperat că,poate într-o bună zi,ceea ce ne-a fost luat să revină singur înapoi.Oare,câţi dintre noi avem propiul nostru erou?
>
Umbra in lumina

Umbră îm lumină.[7]

10:00 Raisa
            Capirolul 7:Cine e alesul? 
M-am smucit repede din braţele lui Dan şi am luat-o la fugă după Michelle şi Robert.Era inutil să mă sărut cu Dan,deoarece îl iubeam aşa de mult pe Robert!Michelle îmi era cea mai bună prietenă,nu puteam să-i fac asta!Doar o trădătoare ar face-o..iar eu..nu sunt aşa ceva.În celălalt capăt al coridorului Michelle şi Robert vorbeau destul de aprins:
  -Ţi-am spus Michelle,ţi-am spus..Dan nu e de tine.
  -Robert,Dan şi Sarah nu ar face aşa ceva!
  -Michelle,uneori eşti prea bună.Nu mai vreau s-o văd pe Sarah niciodată..nici măcar în clasă.O URĂSC!Ba nu..nu o urăsc.
 Am fugit,şi i-am prins din urmă.Michelle a fugit la mine,iar Robert s-a întors şi a plecat,cu un pas încet.Umerii îi tremurau,iar mie îmi bătea inima atât de rapid,încat nu-i puteam număra bătăile.
  -Sarah..ce s-a întâmplat?Îl placi pe Dan?Trebuia să o spui de la început..atunci nu mă mai chinuiam cu el..şti..
  -Robert!!!Opreşte-te!Nu pleca..te implor.Am să-ţi spun ceva.
  -Ce e,Sarah.Ce vrei să-mi mai spui acum?
  -Între mine şi Dan nu s-a întâmplat absolut nimic,nu pe el îl iubesc..nu..
  -Haide cu mine până afară,şi eu am să-ţi spun ceva.Michelle ne poţi lăsa singuri un moment?
  M-a prins de mână cu o brutalitate de neînchipuit.Mă durea mâna,dar nu puteam să scot o vorbă,era atât de caldă.
  -Sarah,nu  suport să te văd în braţele ăluia.Şti..eu m-am îndrăgostit de tine.Şi nu pot să văd asta.Dacă vrei să nu mă mai vezi niciodată,spunemi-o!Dar  te rog.fă o decizie corectă!
     M-a luat în braţe s-a întors, şi..a plecat.Acum eu trebuia să aleg.Eram pusă între ciocan şi nicovală.Robert,cel mai popular băiat din şcoală sau Dan un skater simplu,dar foarte drăguţ?Pe cine plăceam cu adevărat?
>
Soul

Monolog.

13:21 Raisa
Fetiţo,ce şti tu oare?Ai trecut prin viaţa asta ca un fum,risipindu-te acum..ai terminat,nu?Şti ce sunt prietenii adevăraţi?Oare chiar şti?Ai mulţi prieteni,dar cei mai apropiaţi sunt şi cei mai mari duşmani, cei mai aprigi.Şi te doare sufletul când vezi,când vezi că lumea în care te-ai născut,în care trăieşti nu face altceva decât să urască.Nici tu nu mai şti ce e bine şi ce e rău,cum se sărbătoreşte Crăciunul cu adevărat,care sunt păcate şi care sunt fapte bune.Trăieşti într-o lume neutră,o combinaţie dintre bine şi rău.Până şi balanţa vieţii îşi inversează trăsăturile morale.
   Vezi multă lume care trece pe lângă tine,şi totuşi te simţi diferită.Te simţi cea mai rea deşi tu eşti cea mai bună.Te ajută oare să crezi că poate mâine va fi mai bine,să crezi într-o speranţă iluzorie,o iluzie care există doar undeva în mintea ta?Nu..probabil că nu întelegi,eşti prea ocupată de a observa restul lumii,de a te pregăti,de a gândi mai limpede.Şi totuşi,mâine poate nu va mai veni şi pentru tine.
   Nu rata clipele pe care încă nu le-ai petrecut,şi nu lăsa pe mâine ce totuşi poţi face astăzi.Viaţa vine şi pleacă,dar sufletul tău rămâne,undeva..departe.
>
Umbra in lumina

Umbră în lumină.[6]

09:00 Raisa
 Înainte să încep acest capitol,aş vrea să vă urez tuturor SĂRBĂTORI FERICITE,multă pace în suflet şi un Crăciun cât mai frumos alături de cei dragi!:)


                         Capitolul 6:Un nou început
 Au trecut 2 săptămâni de la moartea Elisei,iar eu eram parcă mai liniştită.Nu prea luam în serios acea scrisoare,gândul meu de răzbunare dispăruse,acum vroiam să încep o viaţă nouă,şi să uit de Elisa.În acele două săptămâni,m-am apopiat foarte mult de Michelle,şi..începusem să mă îndrăgostesc de Robert.Toţi aveau grijă de mine,dar prin egoismul meu nu-i lăsam să se apropie.Eu cu Michelle eram acum foarte apropiate,dar nu puteam avea încredere deplină într-o fată pe care Elisa o detesta în adevăratul sens al cuvântului.
  În timp ce mergeam la şcoală,am văzut-o pe Michelle plângând în faţa laculuii.M-am apropiat de ea,şi am întrebat-o în şoaptă:
  -Michelle,draga mea ai păţit ceva?
  -Sarah,nici nu poţi să crezi..am..
  -Ai..?
  -M-am certat cu Dan!A spus că mă urăşte şi că nu mai vrea să mă vadă niciodată!Că mă detestă..
  -Stai..stai puţin.Întâi linişteştete.O să mergem,o să vorbim cu Dan şi o să rezolvăm problema,vei vedea.
  -Eu nu vin..nu vreau să-l mai văd.
 Mi-am luat geanta şi am plecat.M-am grăbit să ajung cât mai repede ca să-l pot prinde pe Dan la şcoală.Era pe coridor,şi se uita în gol.
  -Dan,uite ce e..ştiu că tu şi Michelle aţi fost foarte apropiaţi,şi de asta..
  -Sarah,vreau să-ţi spun ceva..te iubesc!
  -Poftim???
 În acel moment Dan s-a repezit şi m-a sărutat.Eu mă smuceam,dar era inutil.Imediat,Robert şi Michelle au apărut după colţ,ne-au văzut după care au ieşit repede.Oare i-am pierdut pentru totdeauna?

>
Leapsa

Leapşaa.

14:39 Raisa
 Am primit o nouă leapşă,de data aceasta de la Kyky.Mulţumesc mult Kyky:).
1.Un banc despre Moş Crăciun.
 Nu prea mă pricep la bancuri.:))


2.Să spunem că ţi se îndeplinesc trei dorinţe în ziua de Crăciun.Ce dorinţe ai vrea să-ţi fie îndeplinite?
Singura dorinţă pe care o am este să fiu fericită.:)


3.Ce cadouri ai vrea să primeşti?
În primul rând nişte cizme pentru că bocancii pe care îi am sunt vai de steaua lor.Aş mai vrea o tabletă PC sau Samsung:)).E visul meu de un an jumate.Şi aş mai vrea un căţel,pe care îs sigură că nu le-aş da voie părinţilor să-l ia.


4.Poţi să alegi să ţi se facă un cadou de la o persoană iubită,dar nimic material?
O vorbă bună,o laudă etc.Sunt moartă după aceste laude,dar care desigur,sunt spuse din inimă.


5.Mai crezi în Moş Crăciun?
Din păcate..nu.Păcat,deoarece nu mai e acelaşi lucru când nu primeşti cadoul sub brad.:(


6.Ai făcut vreodată îngeri de zăpadă?
Desigur,şi nu odată.


7.Unde îţi petreci Crăciunul şi cu cine?
Acasă,cu toată familia.


8.La ce vârstă ai aflat cine îţi lasă cadouri sub brad?
La 7 ani.Prea devreme,nu-i aşa?


9.Împodobeşti tu bradul?
Da.


10.În sufletul tău mai există spiritul sărbătorilor?
Sincer,în adâncul sufletului, mai există acest spirit al sărbătorilor.


Dau leapşa oricui vrea s-o preia.:)
>
Umbra in lumina

Umbră în lumină.[5]

15:12 Raisa
 Capitolul 5:Scrisoarea
Când am auzit cuvintele Mayei am crezut că glumeşte.Nu avea cum să aibă o scrisoare de la Elisa,dacă Elisa era întradevăr moartă.
 -Maya,hai lasă glumele proasate.Zi-mi adevărul.Ce s-a întâmplat cu Elisa?
 -Sarah,ţi se pare că în momentul ăsta am chef de glume?Vi sau nu cu mine să-ţi arăt scrisoarea?
 Robert m-a prins de mână şi dintr-o dată mi-a dat drumul din braţele lui.Am fost în braţele lui Robert,fostul iubit al prietenei mele cele mai bune.Oare era cum se cade să-i fac una ca asta?
 Am urmat-o pe Maya până în faţa casei ei.Era o casă mare,şi luminoasă pe dinafară,dar întunecată pe dinăuntru.
  -Am să aştept aici..e mai bine să..
  -Haide înăuntru,nu e nimeni acasă.
 Am făcut un pas speriată,după care mi-am dat frâu liber nerăbdăari.Maya m-a luat de mână şi am urcat pe scări,până la camera ei.S-a aplecat în genunchi,şi dintr-un cufăr prăfuit(sau cel puţin aşa arăta a fi) a scos o scrisoare,parcă noua de altfel.
  -Citeşte-o,sunt ultimele cuvinte ale Elisei pentru tine.
 Am deschis încet plicul,şi am început,cu greu să citesc scrisoarea:
  ,,Dragă Sarah,
Când vei citi această scrisoare,probabil nu voi mai fi.Dar,să nu cumva să plângi.Ţi-am promis că nu te voi dezamăgi niciodată,nu?AM fost silită să scriu această scrisoare,sub privirle brutale ale ucigaşului meu,care acum e în libertate.Să şti că,ai o misiune foarte grea de îndeplinit.Vreau ca tu,Sarah,prietena mea cea mai bună să descoperi acel criminal care,poate din prea multă ură a luat viaţa cele mai bune prietene ale tale.Nu pot să-i dezvălui numele,am pistolul la tîmplă.Tot ce te rog este ca,atunci când vei citi această scrisoarea să nu plângi.Am încredere că Maya ţi-o va da,am lăsat-o în cutia ei poştală.Te rog,fă asta pentru mine!
                                                                                                           A ta prietenă pe veci,Elisa"
Am rămas încremenită.Elisa a fost ucisă şi silită să scrie o scrisoare,în care,chiar ucigaşul o îndeamnă să scrie acele cuvinte.Numai puteam spune nimic,dar,i-am promis în gând Elisei că ucigaşul nu va pieri în libertate,ci sub gratiile reci ale închisorii.
  -Ei,Sarah,ce vei face acum?
  -Maya,am o promisiune foarte grea, de îndeplinit.
  
>
One Life Woman

Planeta inimii mele.

15:45 Raisa
Sufletul meu va fi mereu o scrisoare anonima.Probabil pentru ca sunt eu mai ciudata,am diferite stari,schimbatoare.De aceea nu vreau sa stie nimeni ca eu m-am nascut intr-un corp care nu mă prea suporta.Oceanul fara de mal al inimii mele poartă zilnic zeci de corabii care se indreapta cstre imensul orient,orient al comorilor.Poate ca şi creierul meu este un adevarat continet in care traiesc şi cresc zeci de neuroni,cu familiile lor.Nu sunt vizibili,dar eu ii simt cum imi controlează fiecare miscare pe care o fac acum.
    Sentimentul tristetii pe care eu o manifest,vizibil de altfel poate fi considerat un vulcan,iar fericirea o mare zbuciumata,cu valuri imense care strapung malul irascibilitatii.Copilul din mine gaseşte de fiecare data o scoica,se bucura,deşi nu e singura din acel ocean,mai sunt cateva sute de mii.Zambetul sunt valurile din marea fericirii,iar sclipirea din ochi scoicile cu care copii se joaca,cautand altele noi.Lacrima este lava care o erupe vulcanul,iar priviriea trista daunele pe care acesta le face.Mereu mi-a fost oferit mult,dar am vrut si mai mult,ca totul sa fie perfect.Sunt perfecţionista,si imi place asta.
     Putem privi viata in mai multe feluri,iar eu astazi am hotarit s-o privesc precum o priveste un copil.O planeta mare,care ascunde in ea multe minunatii pe care doar o viata de om permite să fie descoperite.
   
>
Umbra in lumina

Umbră în lumină [4].

09:26 Raisa
                                     Capitolul 4:Rutina
Eram cu moralul la pamant.Trei zile,iar Elisa nu aparea.Stateam cu televizorul aprins în speranta ca,o sa se afle ceva de ea.Intr-o dimineaţă rece de toamnă,după o săptămână de la dispariţia Elisei,s-a auzit la ştiri că o doamnă care se plimba cu căţelul,în apropierea parcului central a găsit o fată moartă,îngropată.
   Nu puteam să mai vorbesc,să mai mănânc să mai respir.Părinţii ei mi-au dat telefon că au mers la morgă să recunoască cadavrul.Era al Elisei.Mi s-a făcut rău.Ştiam că era doar vina mea că Elisa a murit.Sau poate că nu era vina mea,era a criminalului cu sânge rece care a omorît-o cu o aşa brutalitate.Eram terminată,distrusă.Cea mai bună prietena a mea a sfârşit aşa di cauza neglijenţei mele.Stăteam şi plângeam.Nu puteam face nimic mai mult.
  -Elisa!!Ai spus că nu mă vei dezamăgi niciodată.De ce ai făcut-o acum?Pur şi simplu...de ce?Iartă-mă,dar nu voi putea veni la înmormântarea ta,nu pot să văd asta..te-am iubit Elisa.Erai cea mai mare parte din inima mea.
   Acţiunile se petreceau într-un ritm aşa de lent.Nu m-am dus 2 zile la şcoală.Când în sfărşit m-am hotărât să ies din casă,parcă şi aerul mă sufoca.Trecând pe lângă casa Elisei,îmi aminteam vremurile frumoase mâncând îngheţată sau ieşind la un suc.Ajunsă la şcoală,totţi colegii au sărit pe mine:
  -Sarah,imi pare rău!Să şti că te compătimesc.
  -Parcă v-ar păsa vouă!Nici nu ştiţi ce mult mă doare.
  -Sarah,îmi pare nespus de rău!Să şti,spuse într-un final Michelle cu o voce rece şi subţire.
  -Mai scuteşte-mă!Hai,pleacă cu Dănuţ al tău şi lasă-mă pe mine în pace!
  Îmi făceam loc printre ei şi mă simţeam cuprinsă de milioane de atomi sufocându-mă.Singurul care nu zicea nimic era Robert.S-a ridicat din bancă încet,cu capul plecat,m-a prins de mână si a şoptit:
  -Sarah,dacă aş putea să..
  -E numai vina ta.Din cauza ta Elisa nu mai trăieşte!Dacă nu o părăseai..ar fi..
  -Nu mă critica acum!E prea târziu.
  Neştiind ce să mai fac am izbucnit în plâns.Robert mi-a luat capul în palmele lui,dar nu am apucat să spun ceva,deoarece Maya a intrat ca o furtună în clasă,peste noi doi.
  -Sarah,am găsit o scrisoare de la Elisa pentru tine!
   
    
    
>
Craciun Romani faimosi Romania

Old country,new people.

13:44 Raisa
 Se apropie sărbătorile.Mai avem încă 8 zile până la Crăciun.Cred că toţi ne găsim ceva de făcut acum,mai ales cântăreţii care dau nenumărate concerte pentru a câştiga ceva bani (fără număr,fără număr).Însă,am rămas cu gura căscată când am auzit că Ştefan Hruşcă vine în România doar pentru a da concerte.Ştiu că toţi avem modalitatea noastră de a face bani,but get a life!Zău aşa..Cred că e cel mai bun exemplu pentru ,,Românul fidel".Cred că cu toţii ştim că s-a mutat în Canada.Eii,dar ce s-a gîndit el?S-a gândit ca,de Crăciun să vină în România şi să  îşi umple conturile,după care să plece înapoi de unde-a venit.AŞA NU!
  Spre deosebire de acest ,,român extraordinar de fidel" avem şi oameni cu care să ne mândrim.Exemplu e unul clar şi sigur..ALEXANDRA STAN.Deşi nu mă dau în vânt după muzica de club şi prefer mai mult cântecele simple,dar cu o profunzime de nedescris,această fată m-a impresionat din toate punctele de vedere.A avurt un succes extraordinar cu piesa ,,Mr. SaxoBeat" ,şi se mândreşte cu ţara ei.Mai sunt şi unii români care ştiu să-şi aprecieze ţara,ceea ce e bine,un lucru bun.Ne putem mândri şi cu  tradiţiile noastre de Crăciun au rămas aceleaşi.Atâtea reclame colorate de Crăciun mă fac să delirez..defapt cred că tot ce e pe la tv  te face să delirezi.Cel puţin,Romtelecomul s-a gândit să adauge nişte reclame cu colinde de Crăciun,iar vodafone-ul a încetat cu bebeuluşii.Acum s-au gândit că simţi bucurie şi când primeşti şi când dăruieşti.Mi se pare un gest foarte drăguţ.
   Am scris această postare penru că,în curând vine Crăciunul.Şi,deşi nu aş rata ocazia să plec din ţară,eu o iubesc,pentru că mai există oameni minunaţi care îi vor duce faima mai departe.Dupa cum am spus ,,Old country but new people."
>

Im back in this world.

18:57 Raisa
Salut dragilor!Îmi pare atât de rău că nu am mai scris!Dar am avut o problemă foarte gravă,care nu mi-a mai permis să scriu.Mi-a fost atât de dor..şi în fiecare zi mă gândeam la acest blog.Chiar mi-a fost dor de voi,să stiţi.Ştiu că aţi aşteptat mult cartea care v-am promis-o,aşa că nu o s-o abandonez.Dar din păcate,o să postez un capitol doar odată pe săptămână.Chiar mi.a fost dor,de voi..dar,acum am revenit.Vă rog să mă iertaţi că nu am mai scris nimic.


Raisa.

Formular de contact